Absolvent al Universității de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu (2010). Master in Proiectare Urbana (2012). Director al Fundației Culturale META din 2011. Director al Bienalei Tinerilor Artiști incepând cu ediția a V-a, Overlapping Biennial. Inițiatorul proiectului on-line Un secol de sculptură românească, continuând un proiect al Fundației inceput în 2001.

Absolventă a Facultății de Litere, specializarea Română - Engleză (2008). Masterat în Studii Literare Românești (2010). În prezent, în calitate de doctorand în cadrul Facultății de Litere lucrează la teza Idiomul propagandei. Relația dintre text și imagine în primele două decenii de comunism în România și Basarabia, sub îndrumarea prof. univ. dr. Eugen Negrici. Co-autor al volumului Rostopasca... pre limba ei, coordonat de istoricul și criticul de artă Erwin Kessler (New Media Print, 2011), a colaborat cu ICR în cadrul proiectului X20 - o radiografie a artei românești după 1989, proiect coordonat de criticii de artă Liviana Dan, Erwin Kessler, Adrian Guță. În 2012, colaborează pentru prima dată cu Fundația Culturală META la cea de a V-a ediție a Bienalei Tinerilor Artiști, Overlapping Biennial, director Radu Pervolovici.

Absolventă a Facultății de Litere (specializarea Română – Spaniolă). În prezent, masterand în cadrul Facultății de Litere, programul Studii Literare Românești. A participat la diferite Colocvii Studențești. Izabela Rențea a participat ca voluntar la organizarea Bienalei Tinerilor Artiști - Overlapping Biennale (ediția a V-a, 2012).

Absolvent al Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” (2010). Masterat în Proiectare Urbană (2012). S-a ocupat între anii 2002-2008 de grafică publicitară, având clienți cunoscuți pe piața națională. Câștigător în anul 2012 al concursului „Indrăznește” pentru cea mai bună planșă de prezentare.

Absolventă a Facultății de Litere, specializarea Română-Engleză (2014). A făcut parte din Asociația Studenților de la Litere (ASLUB). În 2014, a colaborat cu Fundația Culturală META ca voluntar pentru promovarea Simpozionului Teoretic Bio-pass Art, eveniment organizat în cadrul Bienalei Tinerilor Artiști, ediția a VI-a, și a participat la campania de promovare a enciclopediei on-line Un secol de sculptură românească, campanie organizată și susținută de Fundație.

Absolventă a Facultății de Litere, specializarea Română-Engleză (2014). În 2014, a colaborat cu Fundația Culturală META la realizarea enciclopediei on-line Un secol de sculptură românească (N-Z) și a participat ca voluntar la campania de promovare a enciclopediei on-line Un secol de sculptură românească (N-Z), campanie organizată de Fundația Culturală META.

Student în cadrul Facultății de Litere, secția Comunicare și Relații Publice. A participat la diverse simpozioane și colocvii studențești, iar în 2014, a colaborat cu Fundația Culturală META ca voluntar în cadrul campaniei de promovare a enciclopediei on-line Un secol de sculptură românească (N-Z) organizată și susținută de Fundație.

Irina Cimpoeru a absolvit Facultatea de Litere, specializarea Limba şi literatura română - Limba şi literatura engleză (2014). Profesoară și traducătoare, și-a făcut debutul literar cu piesa „Piesă de Teatru (Tuturor şi celor care nu-s)”, publicată în revista „Caietele Columna”. În 2014, a colaborat pentru prima oară cu Fundația Culturală META la traducerea proiectului Un secol de sculptură românească – enciclopedie on-line (N-Z).

Matei Ciobanu Morogan a absolvit Royal Institute of Technology (KTH) din Suedia, secţia de telecomunicaţii (1999). Ulterior, tot la KTH, a continuat cu un doctorat, obţinut în 2008, în domeniul reţelelor de calculatoare. A predat la Universitatea din Stockholm şi la KTH din 1998 până în 2011. În prezent locuieşte în Bucureşti, unde se ocupă cu proiecte de dezvoltare şi design în domeniul informatic.​

Istoric și critic de artă, profesoară la Facultatea de Arte a Universității de Vest din Timișoara, membră a Uniunii Artiștilor Plastici din România și a Asociației Internaționale a Criticilor de Artă, precum și membră a Uniunii Scriitorilor din România. A publicat începând cu 1970 numeroase studii, eseuri, articole și cronici plastice în cele mai importante publicații de specialitate din țară: „Contemporanul”, „Arta”, „Amfiteatru”, „Revue Rumaine”, „Revue Rumaine d'Histoire de l'Art”, „Contrapunct”, „Dilema” ș.a. A scris și publicat cărți de specialitate, unul dintre cele mai importante și cunoscute proiecte fiind cel dedicat experimentului în arta românească contemporană, finalizat odată cu apariția volumului Experimentul în Arta Românească după 1960, Editura Meridiane, București, 2003. Încă din anii '70 s-a remarcat și în calitate de curator al unor expoziții importante, cel mai recent proiect al său fiind Festivalul Utopii contemporane, Timișoara, București, 2005. A fost premiată de UAP, iar în 1999 i-a fost acordat Premiul pentru Roman de către USR, Filiala Cluj. Alexandra Titu a făcut parte din colectivul de critici care a participat la redactarea primei ediții a Dicționarului Un secol de sculptură românească XX (A - D), apărut în Colecția „Sinteze” a Editurii META, București 2001.

Istoric și critic de artă, profesor în cadrul Facultății de Arte a Universității de Vest din Timișoara, a fost redactor al revistelor „Contemporanul” și „Revue Roumaine”. Autor al unuia dintre cele mai importante studii de istoria artei românești - Dicționar de artă modernă (Editura Albatros, București, 1982), reeditat într-o ediție îmbogățită - Dicționar de artă modernă și contemporană (Editura Univers Enciclopedic, București, 2002). În 1991, Constantin Prut și-a publicat teza de doctorat intitulată Calea rătăcită. O privire asupra artei populare românești, reeditată în 2012 într-o ediție revizuită la Editura Fundației INTERART Triade. A publicat numeroase articole și studii de specialitate și a făcut parte din colectivul de critici care a participat la redactarea primei ediții a Dicționarului Un secol de sculptură românească XX (A - D), apărut în Colecția „Sinteze” a Editurii META, București 2001.

Doctor în Istoria Artei, cercetător principal gradul I la Institutul de Istoria Artei „G. Oprescu” din cadrul Academiei Române, membră a Comitetului de redacție al Revue Roumaine d’Histoire de l’Art, membră a Asociației Internaționale a Criticilor de Artă (AICA). A fost editor pentru România al RIHA Journal Online în perioada 2008 - 2012. A fost beneficiara unui grant din partea Fundației Getty și a unei burse de studii în cadrul Collegium Budapest, Institute for Advanced Study. Principalul domeniu de cercetare în care își desfășoară activitatea este Arta românească modernă în contextul culturii europene. A publicat numeroase studii despre modernismul românesc, avangardă, feminism, a fost co-curator al unor importante expoziții de artă românească interbelică, a organizat simpozioane și conferințe în cadrul Institutului de Istoria Artei, a înființat în 2009 Centrul de Studii Brâncușiene „Barbu Brezianu”. A coordonat Dicționarul sculptorilor din România. Secolele XIX - XX, Editura Academiei Române, București, 2011 - 2012. Ioana Vlasiu a făcut parte din colectivul de critici care a participat la redactarea primei ediții a Dicționarului Un secol de sculptură românească XX (A - D), apărut în Colecția „Sinteze” a Editurii META, București 2001.

Luiza Barcan este critic şi istoric de artă, curator, jurnalist şi coordonator de proiecte culturale. S-a născut în 1964 la Bucureşti, a absolvit Facultatea de Litere în 1987 şi Facultatea de Istoria şi Teoria Artei în 1998. Este autoarea volumelor: „Nichita Stănescu – O viziune poetică a timpului”, „Artişti plastici la Serata lui Iosif Sava”, „Angoase ale privirii”. Din 1997 şi până în prezent a publicat numeroase cronici de artă, reportaje şi interviuri în reviste culturale din ţară şi din străinătate. A realizat, împreună cu Alexandru Nancu, o serie de monografii ale bisericilor de lemn din Nordul Olteniei, publicate în revista „Ianus”. Este membru al Uniunii Artiştilor Plastici, Filiala Sculptură (Bucureşti), membru fondator şi director al Fundaţiei HAR.

Critic și istoric de artă, a fost cercetător în cadrul Muzeului „Theodor Aman” din București. Elena Mihuț a făcut parte din colectivul de critici care a participat la redactarea primei ediții a Dicționarului Un secol de sculptură românească XX (A - D), apărut în Colecția „Sinteze” a Editurii META, București 2001.

Critic de artă, expert în artă modernă românească, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România, secția critică de artă. Organizează numeroase expoziții de artă modernă și contemporană românească la Muzeul de Artă Vizuală Galați - unde lucrează din 1974 - și în cadrul misiunilor culturale din străinătate realizate de instituție. Publică peste 40 de cataloage de artă ale acestor expoziții, studii în reviste de specialitate (Revista Muzeelor), cronici plastice în reviste culturale și cotidiene, prezintă manifestările Filialei UAP Galați la vernisaje și în presă. Mariana Tomozei Cocoș a făcut parte din colectivul de critici care a participat la redactarea primei ediții a Dicționarului Un secol de sculptură românească XX (A - D), apărut în Colecția „Sinteze” a Editurii META, București 2001.

Mica Gherghescu este critic și istoric de artă. Lucrează între București și Paris. În 2012 obține titlul de doctor în istoria artei în cadrul École des Hautes Études en Sciences Sociales, Paris cu o lucrare despre limbajele inventate de artiști în spațiul francez de după 1945. Cercetător și atașat de conservare, Centre Pompidou, Paris. Curator în 2010 al celei de-a patra ediții a Bienalei Tinerilor Artiști, Fundatia META - Palatul Știrbey, București. Curator asociat Nouveau Festival, Centre Pompidou, 2013. Laureată a Fundației Prințului Pierre de Monaco pentru critică de artă. Publică numeroase texte despre lettrism, Andrei Cădere, poezie concretă și vizuală.

Critic și istoric de artă din Chișinău, cercetător în cadrul Muzeului Național de Artă al Moldovei timp de 10 ani, a organizat evenimente de promovare a patrimoniului național și european prin expozițiile curatoriate și cataloagele realizate. S-a remarcat ca cercetător al artei medievale, moderne și contemporane din Basarabia. Tudor Stavilă a făcut parte din colectivul de critici care a participat la redactarea primei ediții a Dicționarului Un secol de sculptură românească XX (A - D), apărut în Colecția „Sinteze” a Editurii META, București 2001.

Absolventă a Universității Naționale de Arte București (1997). Master în Istoria Artei (2000). Cercetător în cadrul Institutului de Istoria Artei „G. Oprescu", București, secția Arta românească modernă - secolele XIX-XX. Participant în cadrul proiectului Sfântul din Montparnasse. De la document la mit - o sută de ani de exegeză brâncușiană. A publicat studii și articole în „Revue Roumaine de l'Histoire de l'Art”, studii și cercetări de istoria artei în „Artelier”, „Jurnalul de duminică”.

Critic și istoric de artă, doctor în sculptură, a predat în cadrul Institutului de Arte Vizuale „Ion Andreescu” din Cluj-Napoca (în prezent, Universitatea de Artă și Design) și a fost cercetător în cadrul Muzeului de Artă din Cluj. Alexandra Rus a făcut parte din colectivul de critici care a participat la redactarea primei ediții a Dicționarului Un secol de sculptură românească XX (A - D), apărut în Colecția „Sinteze” a Editurii META, București 2001.

Magda Predescu este doctorand al Universităţii Naţionale de Arte din Bucureşti. Din 2008 lucrează la Muzeul Naţional de Artă Contemporană. Colaborări la revistele Arta, SCIA, RRHA.

Mirela Dăuceanu este artist plastic, curator și profesor în cadrul Universității Naționale de Artă din București. Este absolventă a Academia de Arte Frumoase din București (1994) și membru fondator al grupului „2D” alături de Aurora Dediu (1993). Mirela Dăuceanu s-a alăturat colectivului de redactare a dicționarului Un secol de sculptură românească (A - M) în calitate de consultant și a coordonat echipa de studenți ITA care a participat la realizarea dicționarului.

A absolvit Liceul de Artă de la Sibiu (clasele V-XII) și Istoria Artei la București (Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”, 1981). Experienţă muzeală (1982-1989). Doctorat în Arte Vizuale la Universitatea Naţională de Arte Bucureşti, unde a fost profesor invitat (2004-2009). Din 1995, este realizator la postul naţional Radio Romania Cultural al emisiunii „Arte Frumoase”. Publică în presa de specialitate articole despre arta contemporană din 1983. A făcut parte din redacţia revistei „Arta” (seria 1-2). Expert pentru bunuri culturale (arta modernă şi contemporană românească) al Ministerului Culturii, din 2004. Conduce secţia de Critică a UAP din 2011.

Doctorand la Universitatea Națională de Arte din București, în cadrul Facultății de Istoria și Teoria Artei, cu cercetarea „Avangarda politică. Cealaltă față a avangardei din România în documente sociale, politice și economice“, coordonată de prof. univ. Ruxandra Demetrescu. Publică articole de opinie și critică în diverse reviste și ziare precum „CriticAtac”, „Art Dance News”, „Art Ploshadka”, „Arta”, „Idea artă + societate” ș.a. A curatoriat mai multe expoziții de artă contemporană și modernă, iar în prezent derulează proiectul curatorial „Avangarda revizitată. Avangarda europeană în Arhiva Națională de Filme a României“ (ANF, Cinemateca Română, Sala Eforie / „Jean Georgescu“, 2012-2014). A îngrijit antologia 1984. Ultima generație a comunismului românesc (UNIBUC, 2008; coord. Ion Manolescu), a participat la proiectul literar-vizual Rubik (Polirom, 2008; coord. Simona Popescu) și este prezent cu anumite contribuții în volumele CriticAtac. Antologie I (Cartier, 2011; coord. Vasile Ernu ș.a.), See what we do! (pionier press, 2013; coord. Arina Stoenescu), Infranegrul (Aius, 2014; coord. Petrișor Militaru).

Licențiată a Facultății de Arte și Design din Timișoara în Pictură (2007) și Istoria Artei (2013). Înainte de începerea doctoratului în Istoria Artei (2012), Andreea Foanene este absolventa unui masterat bilingv în Politici Culturale Europene (2009). În 2005-2006, beneficiază de o bursă Erasmus la École supérieure d’art de Lorraine, la Metz, în Franța. În caliate de curator, coordonează o serie de proiecte, dedicate în special artiștilor tineri, printre care: expoziția Fructele Copacului Dorințelor, prezentată la Palatul Administrativ din Timișoara, Muzeul de artă din Zrenjanin, Serbia, organizează două ediții (2011 și 2012) ale Salonului Tinerilor Artiști, Modernitate, Inovație, Experiment, precum și ciclul de expoziții Carte Blanche în colaborare cu Centrul Cultural Francez din Timișoara (2009). Beneficiază de două rezidențe de creație în Franța, în 2012, la Château de Trousse Barrière la Briare le Canal, și în 2014, în orașul Tours. Ca artist își prezintă lucrările în expozițiile personale: File de pictură (2013), C.R.A.F.T Timişoara; Prospecţii Iconice (2012), Gyula, Ungaria; Sublimarea spațiului în pictură (2011) Institutul Francez din Timișoara; Recalling-arhitecture and dynamics of light (2010) Budapesta; Refugien (2010), Heidelberg, Germania; Proiecte de ieri și de azi (2010); Pupettissima (2009), Palatul Administrativ din Timişoara; Relocuirea Copilăriei (2009) la Galeria Calina din Timişoara și participă la peste 50 de expoziții de grup. Realizează călătorii de studii în Anglia, Franța, Georgia, Germania, Grecia, Kosovo, Serbia, Turcia și Ungaria. Trăiește și lucrează în Timişoara.

Absolventă a Facultății de Istorie și Filosofie din Cluj (specializarea Istoria Artei). În cadrul studiilor doctorale a desfășurat o cercetare cu titlul Pseudosemnificare și hipersemnificare în arta românească după 1990. În prezent, activează ca asistent la Facultatea de Arte și Design din Timișoara.

În prezent, publică articole de specialitate (cronică de artă) în Revista „Arta”, Suplimentul Cultural al Ziarului Financiar (Ziarul de Duminică) și Revista „Forma” (Deva). A absolvit Facultatea de Istoria și Teoria Artei (licența în 2006, masteratul în 2009). A colaborat cu Lia Perjovschi la Arhiva de Artă Contemporană în cadrul proiectului Public Space Bucharest (2007). A fost selectată pentru workshop-ul de critică de artă al Bienalei Tinerilor Artiști (ediția a treia, octombrie 2008), coordonat de Adam Budak. A colaborat la realizarea proiectelor de dans contemporan cu Forumul Cultural Austriac, în 2008. A curatoriat expozițiile Forme empatice, NE-finisat, Identități (in)formale, Between ceramics & technology și Disimulare. Din 2012, este curator și referent de specialitate al Galeriei Galateea.

Andra Miruna Stancu este studentă în cadrul Universității Naționale de Artă din București, secția Istoria și Teoria Artei, colaborator al Fundației Culturale META în cadrul proiectului Un secol de sculptură românească - dicționar on-line, sub îndrumarea Mirelei Dăuceanu.