COMENTARIU CRITIC

Toma T. Socolescu (1883-1960) a fost reprezentantul cel mai de seamă al familiei Socolescu. Profesionist, de o mare cultură intelectuală, a lăsat în urmă o operă complexă, fiind continuatorul a trei generaţii de arhitecţi din familia sa.

Influenţa Şcolii de Arhitectură din Bucureşti asupra operei arhitectului Toma T. Socolescu a fost edificatoare pentru întreaga sa activitate. Ion Mincu a fost cel care i-a insuflat viitorului arhitect dragostea pentru tradiţie şi pentru cunoaşterea monumentelor istorice şi de arhitectură cultă şi populară, pentru a le cerceta, prelua, a desprinde elementele caracteristice şi a le transpune în operă.

Toma T. Socolescu a activat ca arhitect, antreprenor, profesor, teoretician al arhitecturii. A avut funcţia de primar al oraşului Ploieşti şi arhitect şef al judeţului Prahova. Arhitectul s-a implicat în diverse proiecte, pentru crearea în Ploieşti a unor instituţii culturale.

Toma T. Socolescu a proiectat nenumărate case de locuit şi de raport în Ploieşti, Bucureşti, Câmpina, Vălenii de Munte, Sinaia etc. Dintre edificiile publice importante ridicate în Ploieşti de arhitectul Toma T. Socolescu amintim Halele Centrale, Catedrala Sfântul Ioan, Palatul Şcolilor Comerciale, Banca Creditul Prahovei, Casa Corpului Didactic, Palatul de Justiţie, proiectată de arhitectul Ernest Doneaud, în colaborare cu arhitectul Toma T. Socolescu.

Arhitectul a proiectat edificii publice reprezentând o diversitate de programe arhitecturale, realizate atât la comanda autorităților statului, cât şi din iniţiativă privată, marea majoritate a acestora fiind amplasate în oraşe precum: Ploieşti, Sinaia, Vălenii de Munte, Câmpina, Bucureşti. Dintre cele mai importante lucrări fac parte: Halele Centrale din Ploieşti (1920-1930), Palatul Şcolilor Comerciale din Ploieşti (1924-1938), Liceul de băieţi din Câmpina (1926-1929) şi Buftea (1929-1934). Toma T Socolescu a proiectat renovat şi extins sedii de primării, cum sunt Primăria din Sinaia (1913-1914), Primăria din Urlaţi (1914), Primăria din Păuleşti (1937). A fost colaboratorul arhitectului Ernest Doneaud în cadrul proiectului Palatului de Justiţie din Ploieşti, în acelaşi timp realizând proiecte pentru sediile Judecătoriilor din Drăgăneşti (1916), Vălenii de Munte (1923), Câmpina (1924).

Cel mai important edificiu realizat de Toma T. Socolescu este ansamblul Halelor Centrale din Ploieşti, construcţie unicat, cu o compoziţie formată din mai multe volume articulate. Ansamblul reprezintă un exemplu al modernismului temperat al anilor 1920-1930, realizate într-un stil eclectic cu influenţe Art Deco, dar şi cu influenţe ale arhitecturii romantice, prin prezenţa turnului cu ceas. Construcţia realizată de Toma T Socolescu are structura din beton armat, folosit sub forme variate, pentru a obţine o utilizare raţională a spaţiilor, prin deschiderile mari, dar şi o expresivitate arhitecturală deosebită. Atât concepţia, cât şi execuţia structurilor de beton armat, folosind cele mai noi tehnologii, au reprezentat o noutate pentru acea vreme în ţara noastră şi conferă întregului ansamblu expresia de modernitate .
Proiectul este o confirmare a profesionalismului lui Toma T. Socolescu, a modului în care a răspuns complexităţii unui program nou pentru România. Proiectul este o demonstraţie de integrare a cerinţelor funcţionale moderne şi a noutăţilor tehnice de ultimă oră într-un proiect.

Ansamblul Halelor Centrale a reprezentat pentru Ploieşti, o primă organizare a pieţelor alimentare pe baze igienice, eonomice, dar şi realizarea unui spaţiu public între cele trei embleme ale oraşului: Catedrala Sfântul Ioan, Halele Centrale şi Palatul Culturii, proiect la care Socolescu a colaborat cu arhitectul Ernest Doneaud.

Rezolvarea plastică a edificiilor, fie vilă, imobil de raport, şcoală, sau biserică, realizate de Socolescu, se caracterizează prin coerenţă stilistică în folosirea stilului neoromânesc, prin interpretarea unor elemente de arhitectură veche românească, pridvoare, foişoare, ancadramente. Singura excepţie o reprezintă Halele Centrale, care prin programul specific, prin dimensiuni, prin amplasarea în centrul oraşului Ploieşti, au fost realizate într-un stil modernist temperat, cu influenţe Art Deco.

Contemporan cu arhitecţii modernişti ai vremii, Toma Socolescu a rămas consecvent în crearea unei arhitecturi româneşti moderne, bazată pe tradiţiile arhitecturii vechi, pe moştenirea bizantină, activitatea sa punând accentul pe realizarea unor lucrări în stilul neoromânesc. Socolescu nu a fost singurul reticent faţă de stilul cubist. Majoritatea arhitecţilor români, membrii ai Societăţii Arhitecţilor Români şi colaboratori ai revistei Arhitectura, au avut aceeaşi atitudine, o preferinţă clară către tradiţionalism. Majoritatea proiectelor, care se publicau în paginile revistei, erau cele realizate în stil neoromânesc, sau într-un stil modernist temperat, cum este Art Deco, la care ornamentaţia juca un rol important. În revista Arhitectura, lucrările realizate de arhitecţii modernişti, precum Henrietta Delavrancea, Octav Doicescu sau Horia Creangă, erau reprezentate într-un mic procent, sau publicate târziu, în jurul anului 1940.
Toma T. Socolescu a publicat articole de specialitate în reviste precum: Arhitectura, Buletinul Comisiei Monumentelor Istorice, Simetria. A participat la elaborarea a trei capitole din Monografia Ploieştiului publicată în 1937. În perioada 1949-1953, Toma T. Socolescu a scris lucrarea biografică Amintiri unde evocă perioada în care s-a cristalizat stilul neoromânesc în arhitectură. O lucrare de mare importanţă a lui Toma T. Socolescu este Fresca Arhitecţilor care au lucrat în România în epoca modernă, 1800-1925.

Pe lângă profesia de arhitect, Toma T. Socolescu a fost atras de cercetarea arhitecturii noastre vechi. Toma T. Socolescu a studiat locuinţe tradiţionale specifice diverselor regiuni ale ţării, publicând studii referitoare la Casa Hagi Prodan (1916), Casa Dobrescu (1926), iar în revista Arhitectura, schiţe, acuarele, fotografii, articole, referitoare la casele vechi româneşti din diverse zone ale ţării. 

Fișă realizată de Gabriela PETRESCU (2016)
 


IMAGINI



    BIOGRAFIE

    (Ploieşti, 20 iulie 1883 - 14 octombrie 1960)

    Studii academice/de specialitate
    1901-1911 - Şcoala de Arhitectură, Bucureşti.
     
    Activitate didactică  
    1922-1948 - Profesor la Şcoala de Arhitectură, fiind titularul cursului de Teoria arhitecturii.

    Activitate publică: afilieri, poziții administrative, comisii
    1911 - Membru al Societăţii Arhitecţilor Români.
    1919-1920 - Arhitect şef al oraşului Ploieşti.
    1926-1929 - Consilier municipal la Ploieşti.
    1931-1932 - Deputat de Prahova al P.N.D.
    1938-1940 și 1942-1945 - Primar al comunei Păuleşti.
    1953-1957 - Arhitect la Direcţia Monumentelor Istorice Bucureşti.
     


    PROIECTE


    PROIECTE REALIZATE

    Proiecte de arhitectură
    Locuinţe
    1907 - Casa N. Hogaş, Ploieşti;
    1908-1909 - Casa Aldescu, Ploieşti;
    1908-1909 - Casa Pasapeanu, Ploieşti;
    1908-1909 - Casa preotului Zotu, Ploieşti;
    1910-1911 - Casa memorială N. Iorga, Corp A şi B, Vălenii de Munte (restaurare);
    1910-1911 - Casa N.Iorga, corp C, anexă, Vălenii de Munte;
    1911-1913 - Casa Scarlat Orăscu, Ploieşti;
    1913-1914 - Casa Dr. Fridman, Ploieşti;
    1913-1914 - Casa Zaharia Leon, Ploieşti (demolată);
    1914-1916 - Imobil de raport G. Gogălniceanu, Ploieşti (împreună cu I. N. Socolescu, demolată);
    1914-1918 - Casa Socolescu, Ploieşti;
    1915 - Casa B. Nasopol, Ploieşti;
    1916 - Casa Dumitru Ştefănescu, Câmpina;
    1916 - Extindere casă, Strada Batiştei, Bucureşti;
    1916-1919 - Casa Hagi Prodan, Ploieşti (restaurare);
    1918 - Vila N. Iorga, Sinaia;
    1918 - Casa M. Obrien, Ploieşti (demolată);
    1918-1929 - Casa Grigore Ivănceanu, Ploieşti;
    1920-1924 - Imobil de raport Toboc, Ploieşti;
    1920-1930 - Casă pe Strada Antim, Bucureşti;
    1920-1935 - Conacul Gerard Joseph Duque, Păuleşti; 
    1920-1935 - Casa Dr. Dumitru Gheorghiu, Câmpina;
    1922 - Imobil de raport Gheorghe Bogdan, Ploieşti;
    1924 - Imobil de raport pe Calea Şerban Vodă, Bucureşti;
    1925 - Vila Florica Socolescu, Sinaia;
    1925 - Vila N. Scorţeanu, Sinaia;
    1925 - Casa Radovici, Sinaia;
    1926 - Imobilul de raport al fraţilor Tillman, Bucureşti; 
    1926 - Casa Dobrescu, Ploieşti;
    1926 - Casa ing. Al. Georghiade, Parc Bonaparte, Bucureşti;
    1926 - Casa Toma Gh. Tomescu, Vălenii de Munte; 
    1927 - Casa Ion Pătraşcu, Vălenii de Munte;
    1927 - Vila D. Ionescu, Bucureşti;
    1928 - Casa Toma Călinescu, Boldeşti-Scăieni;
    1928 - Imobil de raport D. Pârvulescu, Ploieşti;
    1930-1934 - Vila regală, Vălenii de Munte (demolată);
    1934 - Casa Nicolae Popescu-Parafină, Câmpina;
    1934 - Vila Alice Ivănceanu, Sinaia;
    1934 - Casa Macri, Câmpina;
    ? - Imobil de raport Voiculescu, farmacie, Câmpina (demolat)
    înainte de 1937 - Imobil de raport al fraţilor Alessiu (demolat).

    Edificii publice
    1912 - Sală de cursuri pentru Universitatea Populară N. Iorga, Vălenii de Munte;
    1913-1914 - Primăria din Sinaia (renovare, extindere);
    1913 - Tribunal Comunal, Drăgăneşti, Prahova;
    1914 - Tribunal Comunal, Crivina, Prahova;
    1914 - Tribunal Comunal, Poenarii-Burchii, Prahova; 
    1914-1916 - Primăria, fosta casă Zaharia Carcalechi a lui N. G. Socolescu, Câmpina (refacere, etajare, demolată);
    1914-1934 - Primăria Urlaţi;
    1916 - Hotel Europa, fosta casă Radovici, a lui N. G. Socolescu, Ploieşti (etajare, refacere, demolată);
    1921 - Tribunalul Ploieşti (nerealizat);
    1922 - Grădina publică în Piaţa Unirii, Ploieşti (amenajare, nerealizat);
    1923-1932 - Palatul de Justiţie (colaborator al arhitectului Ernest Doneaud);
    1923-1934 - Judecătorie, Vălenii de Munte;
    1924-1938 - Palatul Şcolilor Comerciale, Ploieşti; 
    1925-1927 - Banca Creditul Prahovei, Ploieşti;
    1925-1932 - Casa Corpului Didactic Primar, Ploieşti; 
    1926-1929 - Liceul de băieţi, Câmpina;
    1927 - Teatrul Odeon, Ploieşti;
    1929-1935 - Halele Centrale, Ploieşti;
    1929-1934 - Liceul de băieţi, Buftea;
    1930 - Poarta Hipodromului, Ploieşti;
    1930 - Banca Centrala, Ploieşti (amenajare, demolată);
    1932 - Şcoala de băieţi, Mâneciu;
    1932 - Muzeul de arte frumoase, Ploieşti (remodelare, nerealizat);
    1936 - Hala „en Gros”, Ploieşti (nerealizat);
    1937-1940 - Primărie, Păuleşti;
    1939 - Han ţărănesc, Ploieşti (demolat);
    ? - Institutul Sud Est European, a lui N. Iorga, Bucureşti (nerealizat).

    Construcţii religioase
    1907-1908 - Biserica din Bălteni;
    1912 - Proiect de ridicare cu 5 metri a cupolei Bisericii vechi Sf. Ioan Botezătorul, Ploieşti;
    1913 - Biserică în Slănic Prahova (proiect);
    1912-1932 - Biserica Sfântul Alexandru şi Nicolae, sat Netezeşti, comuna Nuci;
    1912-1936 - Biserica Sfântul Pantelimon, Ploieşti;
    1923-1939 - Turnul Catedralei Sfântul Ioan, Ploieşti; 
    1931-1932 - Biserica Sfântul Haralambie, Ploieşti;
    1933-1938 - Biserica Adormirea Maicii Domnului, Magula Tomşani;
    1936-1938 - Biserica Adormirea Maicii Domnului, Boldeşti Scăieni;
    1937 - Biserica din Ploieştiori, Blejoi;
    1938 - Capela cimitirului Eternitatea din Boldeşti Scăieni;
    1939 - Capela familiei Tomescu, Vălenii de Munte;
    1944 - Biserica din Păuleşti (proiect);
    1956 - Biserică la Predeal (proiect, realizat împreună cu Barbu Socolescu).

    Concursuri. Premii și distincții
    1907     - Proiecte tip pentru biserici;
    1910-1913 - Şcoala Normală, Buzău (proiect nerealizat);
    1914 - Faţada Palatului ziarelor Adevărul şi Dimineaţa (proiect nerealizat);
    1923-1924 - Locul I, Catedrala Ortodoxă din Târgu Mureş (nerealizat);
    1925 - Locul I, Palatul Primăriei din Bucureşti (proiect nerealizat);
    ? - Locul I, Palatul Camerei de Comerţ şi Industrie, Ploieşti (proiect executat parţial);
    1937 - Locul I, Cazinoul Astra Română, Ploieşti (proiect nerealizat, împreună cu Barbu Socolescu);
    ? - Locul I, Hală la Predeal (proiect nerealizat);
    ? - Decorat cu Ordinul Crucea Regina Maria pentru activitatea de arhitect în timpul Primului Război Mondial;
    1927 - Medalia Răsplata Muncii pentru Invăţământ, clasa I.

    Activitate publicistică/editorială
    Toma T. Socolescu a publicat articole de specialitate în reviste precum: Arhitectura, Buletinul Comisiei Monumentelor Istorice, Simetria.
    - Amintiri, 1949-1953, publicată postum, 2004.
    - Prin Ardeal, note de drum ale unui arhitect, note de călătorie.
    - Fresca Arhitecţilor care au lucrat în România în epoca modernă, 1800-1925, publicată postum, 2005.
    - Arhitectura în Ploeşti, studiu istoric (1930-1937), 1938.
    - Capitole Arhitectura, Edilitate şi Urbanistică şi Cultura Populară, în Monografia oraşului Ploeşti, publicată de Mihail Sevastos, 1938
    - Monografia Ion Mincu, profesor arhitect 1851- 1912, manuscris aflat la UAUIM.
     


    BIBLIOGRAFIE

    CONSTANTIN, Paul, Dictionar universal al arhitecților, Editura Știinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1986.
    CURINSCHI-VORONA, Gheorghe, Istoria arhitecturii în România, Editura Tehnică, Bucureşti, 1981.
    DUMITRESCU, Nicolae, CONSTANTIN, Ilie, Columne peste timp, Editura Mileniul III, Ploieşti, 2010.
    IONESCU, Grigore, Arhitectura pe teritoriul României de-a lungul veacurilor, Editura Academiei, Bucureşti, 1982.
    MACRI, Zina, MACRI, Ionuţ, Toma T. Socolescu, Arhitect Român. 1883-1960, Editura Caligraf, Bucureşti, 2012.
    LASCU, Nicolae, Legislaţie şi dezvoltare urbană. Bucureşti, 1831-1952, teză de doctorat, UAIM, Bucureşti, 1997.
    PETRESCU, Gabriela, Arhitecţii Socolescu 1840-1940 Studiu monografic, teză de doctorat, UAIUM, Bucureşti, 2014.
    POPESCU, Carmen, Le style National Roumain. Construire une Nation a travers l’architecture 1881 – 1945, Presses Universitaires de Rennes- Simetria, Rennes- Bucureşti, 2004.
    SEVASTOS, Mihail, Monografia oraşului Ploeşti, Tiparul Cartea Românească, Bucureşti, 1937.
    SOCOLESCU, Toma T., Amintiri, Editura Caligraf, Bucureşti, 2004 .
    SOCOLESCU, Toma T., Fresca arhitecţilor care au lucrat în România în epoca modernă, Editura Caligraf, Bucureşti, 2004. 
    SOCOLESCU, Toma T., Arhitectura în Ploeşti, studiu istoric (1930-1937), Tiparul Cartea Românească, Bucureşti, 1938.
    SOCOLESCU, Toma, Studiu introductiv, în Jean Raymond, Urbanism la îndemâna tuturor, Cartea Românească, Bucureşti, 1927
    SOCOLESCU, Toma, Casa Dobrescu din Ploieşti, în B.C.M.I., XIX, Bucureşti,1926 .
    SOCOLESCU, Toma. T, Ioan Mincu, profesor arhitect 1851-1912, manuscris, Biblioteca Universităţii de Arhitectură Ion Mincu, 1953.
    TABACU, Gabriela, Revista Arhitectura, studiu monografic şi indici, 1906-1944, Editura Humanitas, București, 2008.

    LASCU, Nicolae, „Şcoala de arhitectură şi «Stilul Românesc» 1900-1915”, în: Revista Arhitectura, nr. 5/1985, pp. 37-44.
    SOCOLESCU, Toma T, „Un Institut de arhitectură Românească”, în: Revista Arhitectura, Bucureşti, 1943-1944.
    SOCOLESCU, Toma T, „Principii şi îndreptări. Către o arhitectură Românească modernă”, în: Revista Arhitectura, Bucureşti, nr. 2/1941.

    Revista Arhitectura, 1916-1944.

    www.wikipedia.ro