COMENTARIU CRITIC

 
Arhitect român, adept al unui stil pe care istoricul arhitecturii Augustin Ioan îl denumește „rustic arhaic, pre-român, dacă există ceva român ca atare în arhitectură. Extrem de simple, esenţializate, cele patru vile ale tânărului, pe atunci, arhitect Boceanu, sugerau, deopotrivă cu lucrările doamnei Delavrancea, că este posibilă o altfel de explorare, trans-etnică, a temei (stră)vechimii”. Vilele la care se referă arh. Augustin Ioan sunt cele pe care le menționează arh. Grigore Ionescu în a sa istorie a arhitecturii din România, în special vilele Dițulescu și Coc de la Câmpina. Același arhitect îi atribuie și complexul Caraiman din Bucegi, realizat în anii șaizeci, „o lucrare de stimă, unde referinţa la vernacular este discretă şi modernizată.” 
(Fișă realizată de Andrei Răzvan Voinea, 2017)
 


IMAGINI



    BIOGRAFIE


    (Câmpina, 1906 - 1984)
     
    Studii academice/de specialitate:
    1933 - Anul absolvirii.

    Activitate publică/profesională (afilieri, poziții administrative, comisii)
    Din anii ’60 a lucrat la Institutul de Proiectare din Ploiești, Prahova.
     


    PROIECTE


    PROIECTE REALIZATE/NEREALIZATE
     
    Proiecte de arhitectură
    1933 - Vila Boceanu, strada Av. Stâlpeanu nr. 15, București;
    1933 - Imobilul C. Popovici, strada Argentina nr. 44 A, București;
    1933 - Vila E. și F. Moldoveanu, Parcul Filipescu (actuala stradă Atena nr. 7A, București). Între anii 1971 - 1988, în această vilă a locuit arhitectul Radu Patrulius.
    1933 - Vila I. Manughevici, strada Aviator Iuliu Tetrat nr. 12, București;
    1934 - Vila Dr. Philippide, Câmpina;
    1934 - Vila Dițulescu, Câmpina;
    1934 - Vila Coc, Câmpina;
    1936 - Vila de pe strada Atena (fosta Zoe) nr. 7, București;
    1937 - Vilă la Brebu;
    1937 - Imobilul Elias, Bd. Nicolae Bălcescu nr. 36, București;
    1938 - Vila de pe strada Atena nr. 8, București;
    1940 - Catedrala Eroilor de la Câmpina (proiect nerealizat);
    1960(?) - Complexul Caraiman din munții Bucegi;
    1979 - Crama de la Seciu, Prahova;
    1979 - Sală cinematograf la Ploiești.
     


    BIBLIOGRAFIE


    Surse primare:
    BÂRSAN, Andrei, NICULAE, Raluca, TEODORESCU, Sidonia, ȚELEA, Vasile, Dicționar al arhitecturii românești moderne (sec. XIX, XX, XXI) (literele A-C), București, 2012, https://issuu.com/dictionaruar/docs/dictionar_arhitecti_si_cladiri_ac_u 
    CONSTANTIN, Paul, Dicționar universal al arhitecților, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1977, p. 260.
    CELAC, Mariana, CARABELA, Octavian, MARCU-LĂPĂDAT, Marius, Bucureşti - arhitectură şi modernitate - un ghid adnotat, Editura Simetria, Bucureşti, 2005.
    IONESCU, Grigore, Arhitectura pe teritoriul României de-a lungul veacurilor, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1982, p. 583-589.
    IOAN, Augustin, „Doi arhitecți importanți de (re)cunoscut”, on-line la  http://atelier.liternet.ro/articol/12457/Augustin-Ioan/Doi-arhitecti-importanti-de-recunoscut.html
    MACHEDON, Luminiţa, SCOFFHAM, Ernie, Romanian Modernism: The Architecture of Bucharest 1920-1940, MIT.
    POPESCU, Toader, „Radu Patrulius, Omul și vremurile”, în: Revista Arhitectura, 12 august 2014, accesibil on-line la http://arhitectura-1906.ro/2014/08/radu-patrulius-omul-si-vremurile/, apud PATRULIUS, Irina, Viața într-o casă din anii ’30, în Povestea caselor, Editura Simetria, București, 2000, p. 218.
     
    Surse secundare:
    Articolul Virgil Nițulescu - nr. 36 -  https://armyuser.blogspot.ro/2009/09/virgil-nitulescu-nr-36.html/
    Revista Arhitectura, Soc. Arhitecţilor Români, 1934.
    Revista Arhitectura. Trimestrial de arhitectură şi urbanistică, nr. 1, Soc. Arhitecţilor Români, București, 1940.