Licențiat în Urbanism în cadrul Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București și absolvent al Masteratului de Proiectare urbană din cadrul aceleiași universități, Radu Pervolovici desfășoară proiecte ce țin de mai multe domenii: management cultural, design și arhitectură, design peisagistic și de interior, editare și manipulare foto, fotografie și, bineînțeles, urbanism. Dacă în domeniile sferei vizuale tridimensionale, preocuparea lui se îndreaptă spre minimalism, fiind adeptul conceptului celebrului less is more (Ludwig Mies van der Rohe), în domeniul managementului cultural, portofoliul său cuprinde proiecte complexe (Un secol de sculptură românească/2013-2014, Un secol de arhitectură românească/2015, Rezidenţă internaţională de creaţie audiovizuală, Slon, ediţia I/2015), care implică coordonarea unor echipe mixte pluridisciplinare. Premii, publicații, participări naționale și internaționale: Catalog – Overlapping Biennial, Bienala Tinerilor Artiști, ediția a V-a, Editura META, București 2012, ISBN: 978-973-86344-9-7 (Cuvânt introductiv); Expoziție de grup 2META , Realism After Realism, București 2011, Galeria META; Premiul pentru fotografie, Târgul Internațional Gaudeamus, Romexpo, București, 2011; participare în cadrul Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” la concursul REA BUDAPEST 2012, Le renouvellement durable des centres historiques.​

Andreea Drăghicescu este absolventă a Facultăţii de Litere, specializarea Română-Engleză (2008). A absolvit un Masterat în Studii Literare Româneşti (2010), iar în prezent, în calitate de doctorand în cadrul Facultăţii de Litere lucrează la teza Idiomul propagandei. Relaţia dintre text şi imagine în primele două decenii de comunism în România şi Basarabia, sub îndrumarea prof. univ. dr. Eugen Negrici. Co-autor al volumului Rostopasca... pre limba ei, coordonat de istoricul şi criticul de artă Erwin Kessler (New Media Print, 2011), a colaborat cu ICR în cadrul proiectului X20 – o radiografie a artei româneşti după 1989, proiect coordonat de criticii de artă Liviana Dan, Erwin Kessler, Adrian Guţă, a publicat de-a lungul timpului mai multe studii despre literatura postbelică, iar în prezent susține seminare de Istoria literaturii române postbelice în cadrul facultății absolvite. În 2012, colaborează pentru prima dată cu Fundaţia Culturală META la organizarea celei de-a cincea ediţii a Bienalei Tinerilor Artişti – Overlapping Biennial, director Radu Pervolovici, iar pe parcursul ultimilor ani a colaborat cu Fundaţia META, în calitate de asistent de proiect, la implementarea proiectelor: Un secol de sculptură românească – enciclopedie on-line (A-Z), 2013-2014, Simpozion teoretic internaţional – Bio-pass Art, 2014, Rezidenţă internaţională de creaţie audiovizuală, Slon, ediţia I/2015 şi Un secol de arhitectură românească – enciclopedie on-line, 1890-1918, ediţia I/2015. Recent, a participat la realizarea unei serii de expoziţii dedicate scriitorilor români, organizate în cadrul Muzeului Naţional al Literaturii Române, şi a urmat Cursul de specializare pentru ocupaţia de curator de muzeu/galerie de artă organizat de Institutul Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală.

Absolventă a Facultăţii de Litere, specializarea Română-Engleză (2014), Elena Grigore a început colaborarea cu Fundaţia Culturală META ca voluntar, în 2014, la realizarea enciclopediei on-line Un secol de sculptură românească (N-Z), urmând ca din 2015 să colaboreze la implementarea proiectului Un secol de arhitectură românească.​​

Irina Cimpoeru a absolvit Facultatea de Litere, specializarea Limba şi literatura română - Limba şi literatura engleză (2014). Profesoară și traducătoare, și-a făcut debutul literar cu piesa „Piesă de Teatru (Tuturor şi celor care nu-s)”, publicată în revista „Caietele Columna”. În 2014, a colaborat pentru prima oară cu Fundația Culturală META la traducerea proiectului Un secol de sculptură românească – enciclopedie on-line (N-Z). În prezent, urmează cursurile Masteratului de Lingvistica Limbii Engleze (Universitatea din București) și lucreazǎ la traducerea enciclopediei on-line „Un secol de arhitecturǎ româneascǎ”.

Mihaela Sofonea este absolventă a Facultății de Litere, Universitatea Transilvania, Brașov, specializarea Română - Engleză (2003) şi a unui Masterat în Studii Culturale Britanice la Universitatea din București (2004). În prezent lucrează ca traducător, colaborând cu Editura Publica, BusinessMark, Graal Soft.

Matei Ciobanu Morogan a absolvit Royal Institute of Technology (KTH) din Suedia, secţia de telecomunicaţii (1999). Ulterior, tot la KTH, a continuat cu un doctorat, obţinut în 2008, în domeniul reţelelor de calculatoare. A predat la Universitatea din Stockholm şi la KTH din 1998 până în 2011. În prezent locuieşte în Bucureşti, unde se ocupă cu proiecte de dezvoltare şi design în domeniul informatic.​

Masterand în cadrul Centrului de Excelenţă în Studiul Imaginii şi cu o licenţă în arhitectură peisagistică la Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti, Alexandru Mexi este un tânăr preocupat îndeosebi de grădinile istorice din România, acesta a întreprins o serie de proiecte de cercetare şi restaurare peisagistică a unor grădini istorice din Bucureşti. A participat la numeroase conferinţe de profil şi a publicat articole în jurnale ştiinţifice din ţară şi din străinătate, iar în prezent este angrenat în proiecte ce fac parte dintr-un program de cercetare şi restaurare a unor importante grădini private de la sfârşitul secolului XIX şi începutul secolului XX din România.​ A început colaborarea cu Fundația Culturală META în această vară participând ca voluntar la implementarea proiectului, iar apoi devenind colaborator.

„Romelo Pervolovici este unul dintre cei mai importanți artiști vizuali români ai ultimelor decenii. Sculptor ca formație, a evoluat încă dinainte de 1989 către obiectualisme varii, instalații și alte forme de manifestare neconvențională în spațiu.
După căderea regimului comunist a devenit artist multimedia propunând, singur sau în tandem cu Maria Manolescu, sub denumirea de grup „2META“, proiecte de o mare diversitate, în tehnici și cu materiale uneori „clasice“ (lemn, metal), alteori industriale, electronice sau alimentate electric, până la detritusuri reciclate ad hoc. Prin intermediul Fundației Culturale META, pe care a înființat-o, a organizat - de asemenea - numeroase evenimente vizuale și multidisciplinare, cu participarea unor artiști autohtoni sau din lumea largă, cea mai spectaculoasă fiind Bienala Tinerilor Artiști. În toate proiectele, de creație sau curatoriale, urmărește formularea unor atitudini artistice în fața contextelor extra-artistice, spațiale, sociale, ideologice. Privilegiază inserția în peisajul urban și, tehnic vorbind, experimentalismul ilimitat. Serialismul lucrărilor proprii furnizează câte un fir unificator, introducând mici „narațiuni“ în varietatea altminteri asumată a căutărilor lui Pervolovici, un artist căruia i se potrivește perfect calificativul ultrafolosit dar rareori adecvat al criticii de specialitate: proteic”. (Ion Bogdan Lefter, Proteic)
(http://sculpture.ro/fisa.php?id=698)
 

În prezent studentă la Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti, specializarea Studii Europene, programul Studii Culturale, colaborator al Fundaţiei Culturale META în cadrul proiectului „Un secol de sculptură românească”, sub îndrumarea Andreei Drăghicescu. Înainte de începerea studiilor la Facultatea de Litere, a lucrat ca actor colaborator la Teatrul „Maria Filotti” din Brăila şi în trupa Teatrului „Plai” din Bucureşti. A desfăşurat până în prezent activităţi de organizare a numeroase evenimente culturale precum: Festivalul Internaţional „George Enescu”, ediţia 2015, Explore Dance Festival 2013 şi Bucharest Fringe Festival 2013. A efectuat în 2015 un intership în cadrul Direcţiei Relaţii Internaţionale şi Afaceri Europene a Ministerului Culturii, iar în 2016 beneficiază de o bursă tip Erasmus, în cadrul Université Bordeaux Montaigne, Franţa.

Absolventă a Facultății de Litere din cadrul Universității din București, în prezent se îndreaptă cu entuziasm spre o carieră la catedră și urmează masteratul Didactici al disciplinelor filologice, precum și cursurile programului de masterat interdisciplinar Spectacol, Multimedia, Societate din cadrul Centrului de Excelență în Studiul Imaginii.

S-a născut în 1992, în București. A absolvit școala generală numărul 17 Pia Brătianu și Colegiul Național Ion Neculce. A studiat Limba și Literatura Română – Limba și Literatura Engleză la Facultatea de Litere din cadrul Universității din București. A urmat cursuri de artă plastică (pictura și modelaj în lut) la Școala de Arte Iosif Sava din București, curs particular de desen tehnic și arhitectură și cursuri de artă vestimentară la Universitatea Populară Ioan D. Dalles. În prezent studiază imaginea bidimensională în cadrul Centrului de Excelență în Studiul Imaginii (Teoria și Practica Imaginii) și colaborează cu ediția românească a revistei Marie Claire (rubrici, articole, styling).

A absolvit Facultatea de Litere, specializarea Limba și literatura româna – Limba și literatura germană (2015). În prezent, este studentă la masteratul de Studii Literare, Universitatea din București și participă ca voluntar la promovarea proiectului Un secol de arhitectură românească.

Prof. dr. Ana Maria Zahariade este arhitect, predă teoria arhitecturii și conduce doctorate la Universitatea de Arhitectură și Urbanism `Ion Mincu” din București. Este membru al Comisiei Naționale pentru Monumente de For Public din 2012 și vice-președinte al OAR din iulie 2014. După 1989, a fost intens implicată în modernizarea învățământului de arhitectură, în cercetarea de arhitectură și în conectarea ei la medii culturale mai largi; premiul Herder (2003); bursier Getty și Getty-NEC; fellow al Institut d’Etudes Avancées de Nantes. Direcții de cercetare: modernismul românesc și central european, arhitectura post-comunistă, locuirea și politicile de locuire, precum și conceptele estetice în teoria arhitecturii. A publicat, în calitate de autor, coautor, colaborator și coordonator, în țară și străinătate. Ultimele titluri: Simptome de tranziție 1 și 2 (Arhitext Design, 2009, 2010), Arhitectura în proiectul comunist, România 1944-1989 (Simetria, 2011). Editor al revistei anuale sITA (Studii de Istoria și Teoria arhitecturii) a Departamentului de Istoria.​

Mihaela Criticos a obținut diploma de arhitect în 1981 și titlul de doctor în anul 2004, iar în prezent deține postul de conferențiar universitar în cadrul Departamentului de Istoria și Teoria Arhitecturii și Conservarea Patrimoniului din cadrul Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” al cărui director este din 2011. Și-a început activitatea didactică în 1994 și este titular de cursuri de Teoria Arhitecturii, îndrumător de proiecte de restaurare, îndrumător de diplome și disertații, membru în comisii de doctorat, diplomă și disertație. Deține un atestat de expert în domeniul protejării monumentelor istorice și a realizat activități științifice și de cercetare în domeniul istoriei și teoriei arhitecturii, coordonând numeroase proiecte de cercetare în acest domeniu. A realizat numeroase studii de cercetare pentru contracte colective sau individuale, granturi şi proiecte culturale axate pe teme precum modernitatea arhitecturală, patrimoniul architectural românesc din secolele XIX-XX, problematica architectural-urbană a oraşului Bucureşti, chestiunea ornamentului şi accepţiile sale moderne. În 2005, publică lucrarea intitulată Ornamentul - teme și variațiuni, iar în 2009, Art Deco sau modernismul bine temperat. De asemenea, are contribuții în volume colective publicate în țară sau în străinătate.

Mircea Ochinciuc este profesor universitar emerit, doctor în arhitectură şi urbanism şi vicepreşedinte al Uniunii Arhitecţilor din România (UAR). Începând cu anul 1962, an în care promovează studiile universitare de arhitectură la Institutul de Arhitectură „Ion Mincu” din Bucureşti, Mircea Ochinciuc se implică în numeroase proiecte de arhitectură şi urbanism, realizând proiecte atât în Bucureşti, cât şi în alte oraşe ale ţării. Dintre cele mai cunoscute proiecte ale sale se pot aminti primăriile din Piteşti şi Focşani (1962), hotelurile Snagov şi Europa-Eforie Nord (1962), Hotel Parc-Bucureşti, Parlament Khartoum, Hotelul Lebăda-Delta Dunării (1976-1978), Muzeul Ştiinţei şi Tehnicii din Bucureşti, refacerea Teatrului Naţional, Sala Coloanelor din Parlamentul Casei Republicii (1990) etc. După anii 1990, acesta îşi diversifică paleta de competenţe şi lucrează ca redactor de reviste, coordonator de proiecte de arhitectură, director de birouri de arhitectură ş.a. Mircea Ochinciuc îşi începe cariera didactica în 1977 la Facultatea de Arhitectură din Constantine, Algeria pentru ca mai apoi, în 1990, să se titularizeze conferenţiar la Institutul de Arhitectură „Ion Mincu”. În 1991-1995 obţine titlul de profesor universitar, iar în anul 2011, i se acordă titlul de profesor emerit de către Senatul Universităţii. De-a lungul carierei, Mircea Ochinciuc participă şi organizează numeroase proiecte şi workshop-uri cu parteneri din România şi din străinătate, coordonează proiecte europene ş.a. Dintre ultimele proiecte de mare amploare organizate de catre acesta trebuie menţionat concursul internaţional de arhitectură „Amenajare Piaţa Universităţii” în anul 2011. Între anii 2006-2014 este ales director al Ordinului Arhitecţilor din România, iar în anul 2015 devine vicepreşedinte al Uniunii Arhitecţilor din România.

Arpad Zachi este arhitect, lector al Universităţii de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu” din Bucureşti. Este editorul revistei de arhitectură Arhitext de la apariţia ei din 1990, dar și al următoarelor colecţii de cărţi: Monografiile Arhitext (4 volume), Arhiva de idei (9 volume), Cărţile Arhitext (4 volume) şi colecţia Nostalgii prospective (3 volume).
Din 1986 şi până în prezent, a elaborat şi publicat numeroase studii de specialitate, iar începând cu anul 1991 a realizat PUG-uri, PUZ-uri, PAT-uri şi PATZ-uri pentru mai multe localităţi din diferite zone geografice din România. Nu în ultimul rând, Arpad Zachi a participat, în calitatea de coordonator, la numeroase programe şi proiecte naţionale şi internaţionale.
În ultimii 6 ani a fost şi coordonatorul (producătorul) festivalurilor de arhitectură: InBetween, Între / Întru culturi, Tropisme, Fluenţe şi a atelierelor experimentale de la Dealu Frumos: Asamblaje I şi II, Re-start, Trans-arhitecturi.

Emil Dragoș Ciolacu-Miron este conferențiar universitar la Facultatea de Arhitectura „G. M. Cantacuzino”. Începând cu 1999, a derulat numeroase proiecte de arhitectură și urbanism, dar și de restaurare și conservare arhitecturală. De asemenea, a participat la concursuri de profil, obținând premii și mențiuni pentru proiectele depuse. Actualmente lucrează ca redactor la revista Repere.

Absolventă a Institutului de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” (1985) și doctor în urma susținerii tezei sale de doctorat în 2012 la UAUIM, Mariana Croitoru este membru al UAR (din 1985) și al OAR (din 2001) și cadru didactic universitar din anul 2006. În perioada 1987-2006, a fost angajată în calitate de colaborator sau șef de proiect la Institutul „Carpați Proiect” din București, unde a participat la elaborarea unor lucrări complexe (Palatul Parlamentului, Casa Academiei, Biblioteca Națională ș.a.).
A participat la proiecte culturale ale UAR (2012) - Dicționar al arhitecturii românești moderne (sec. XIX, XX, XXI). Literele A-C, fiind menționată la litera C, și ale OAR (2013) - 5 trasee culturale de arhitectură bucureșteană, cu două tururi ghidate și cu broșura de autor Traseu urban Bucureşti. Arhitect Duiliu Marcu.
De asemenea, este autor al expoziției de fotografie „Un veac de arhitectură bucureşteană (1850-1950)”, în cadrul manifestărilor „BUCUREȘTI 550” (2009) și al expoziţiei permanente „Arhitectul Duiliu Marcu”, în cadrul Muzeului de Artă al Orașului Calafat (localitate în care s-a născut arhitectul), județul Dolj, inaugurată cu ocazia manifestărilor „Zilele orașului Calafat” (mai 2015).

În prezent, studentă la Universitatea de Arhitectură si Urbanism „Ion Mincu”, a realizat grafica broşurii „Semicentenar Duiliu Marcu”, a aplicaţiei mobile „Modernimsul în Bucureștiul interbelic - Arh. Duiliu Marcu“ şi a colaborat la proiecte culturale de arhitectură în cadrul UAUIM.
 

Absolventă a Facultății de Teoria și Istoria Artei din cadrul Universității Naționale de Arte din București, Oana Marinache a obținut, în aceeași instituție, titlul de doctor în anul 2015. Aceasta s-a implicat activ în numeroase proiecte culturale și educaționale și a publicat numeroase studii despre istoria artei și a arhitecturii, jurnale și memorii. În 2014, obține premiul I la Concursul Arhivelor Naționale, după ce câștigase premiile II și III în anii precedenți. În prezent este cercetător și autor de lucrări monografice și deține funcția de președinte al Asociației Istoria Artei. Numeroasele proiecte desfășurate în ultimii ani au stat la baza unui număr impresionant de publicații: Pe urmele arh. Cristofi Cerchez prin București, Asociația Istoria Artei, București, 2012; Traseu urban arh. Cristofi Cerchez, Asociația Istoria Artei, București, 2012; Traseu urban arh. Nicolae Ghika-Budești, Editura Istoria Artei, București, 2013; Reședințele Știrbey din București și Buftea: arhitectura și decorația interioară, Editura ACS, București, 2013; Jurnalul prințesei Nadeja Știrbey 1916-1919, Editura Istoria Artei, București, 2014; Traseu urban arh. Edmond Van Saanen-Algi, Editura Istoria Artei, București, 2014; Ioana Beldiman, Nadia Ioan Fîciu, Oana Marinache, De la Școala de Belle-Arte la Academia de Arte Frumoase. Artiști la București 1864-1948, UNARTE și MNAR, București, 2014; Traseu urban arh. Louis Blanc, Editura Istoria Artei, București, 2014; Traseu urban arh. Paul Gottereau, Editura Istoria Artei, București, 2015; Traseu urban arh. Albert Galeron, Editura Istoria Artei, București, 2015; Arhiva de arhitectură 1830-1860, Editura Istoria Artei, București, 2015 (co-editor Cristian Gache); Așezămintele Brâncovenești: 1835-2015, Editura Istoria Artei, 2015; Bucureștiul multicultural: 10 trasee urbane de arhitectură, 2 vol., Editura Istoria Artei, 2015; Carol Benisch, 50 de ani de arhitectură, Editura Istoria Artei, 2015; Ernest Doneaud, visul liniei, Editura Istoria Artei (în curs de apariție 2015), Patrimoniul imobiliar Chrissoveloni de-al lungul veacurilor (în curs de apariție 2016).

Absolventă a Facultății de Arhitectură din cadrul Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” (2011). În prezent este asistent universitar colaborator în domeniul istoriei arhitecturii și doctorand în cadrul aceleiași universități, având ca temă de cercetare influența franceză asupra arhitecturii din România în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Este beneficiară a unei burse de cercetare doctorală oferită de către Academia Română în cadrul proiectului „Cultura română şi modele culturale europene: cercetare, sincronizare, durabilitate”. În 2008-2009 și 2015 a efectuat stagii de studiu la École nationale supérieure d'architecture de Paris-La Villette și la École Paris 1 Panthéon-Sorbonne, Franța. De-a lungul timpului a participat la diverse workshopuri și proiecte pe tema istoriei arhitecturii și a patrimoniul construit. Din 2012 este membru al Asociației Arché, fiind manager sau colaborator în multe dintre proiectele asociației. Cel mai reprezentativ este proiectul Monumente Uitate, cunoscut pentru realizarea unei platforme on-line gratuite cu imagini și informații despre ansamblurile nobiliare extraurbane de pe actualul teritoriu al României și promovarea acestor monumente istorice în rândul publicului larg.

Andreea Milea este arhitect, lector al Facultății de Arhitectură și Urbanism în cadrul Universității Tehnice din Cluj-Napoca. A obținut diploma de arhitect în 2001 la Facultatea de Arhitectură și Urbanism a Universității Tehnice din Cluj-Napoca, diploma de master în 2003 la Facultatea de Arte Plastice a Universității de Artă și Design din Cluj-Napoca și titlul de doctor în istorie în 2012 la Facultatea de Istorie și Filosofie a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, cu teza intitulatăGrădini istorice în Transilvania.A participat în 2005 ca intern în cadrul Programului Internaţional US/ICOMOS - National Park Service - Heritage Documentation Program HABS/HAER/HALS/CRGIS. Începând din 2012 publică constant în rubrica Grădini istorice a revistei Transsylvania Nostra, revistă de specialitate din domeniul reabilitării patrimoniului construit.

Arhitecta Gabriela Petrescu este absolventă a Institutului de Arhitectură „Ion Mincu” (1979). În 2014, a obţinut diploma de doctor în arhitectură cu teza Arhitecţii Socolescu, 1840-1940, studiu monografic, sub îndrumarea prof. univ. dr. arh. Anca Brătuleanu. Pe lângă activitatea didactică universitară pe post de lector, desfăşurată de mai mulţi ani în cadrul Departamentului de arhitectură al Facultăţii de Arhitectură Spiru Haret, este membru OAR şi UAR, activând în cadrul biroului individual de arhitectură, unde elaborează proiecte de arhitectură, amenajări interioare, urbanism. În 2011, a fost membru al echipei de cercetători din cadrul Facultăţii de Arhitectură Spiru Haret care a elaborat lucrarea de cercetare Crearea unui sistem modern multimedia de inventariere si informatizare privind Patrimoniul Cultural al Comunităţii Evreieşti din România în contextul european al multietnicităţii şi diversităţii patrimoniale. În 2012, colaborează cu Asociaţia Bucureştiul meu Drag la implementarea proiectului cultural Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) (literele A-C) şi în 2014, în calitate de coautor, la continuarea proiectului cultural Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI) (literele D-H). Pe parcursul ultimilor ani a participat la diverse seminarii şi conferinţe, publicând articole în diverse reviste şi în cadrul Analelor de Arhitectură ale USH.

Dragoș Popescu a absolvit facultatatea de arhitectură a UAUIM în 2004 și este asistent la departamentul „Sinteza proiectării de arhitectură”, anii IV-V, în cadrul aceleiași universități. În 2014, și-a dat doctoratul cu teza FILONUL MEDITERANEAN ÎN ARHITECTURA BUCUREŞTIULUI  INTERBELIC. CONTRIBUŢIA LUI GHEORGHE SIMOTTA (1891-1979), sub îndrumarea Prof. Dr. Arh. Nicolae Lascu. Este de asemenea absolvent al masterului româno-francez de Dezvoltare Urbană Integrată (2004-2006) și arhitect în cadrul propriului birou individual de arhitectură.
 

Miruna Paula Stroe este profesor lector la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, Departamentul de Istoria, Teoria Arhitecturii și Conservarea Patrimoniului. Este și partener fondator al biroului de design MoodFactory. Ȋn 2012, a susținut teza Ȋntre proiect și decizie politicǎ, România 1954-1966. Este interesatǎ de istoria recenta a arhitecturii, ȋn special ȋn timpul comunismului și, de asemenea, ȋn probleme de memorie urbanǎ.

Sidonia Teodorescu este arhitect, diplomat al Universităţii de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu", Facultatea de Arhitectură şi Urbanism, Bucureşti (1993), bursier C.I.E.S. al statului francez la Universitatea de Arhitectură „La Villette", Paris (1992), diplomat de master româno-francez „Dezvoltare urbană integrată” la UAUIM (2007) şi doctor în arhitectură la UAUIM (2013), cu teza Arhitectul Ion D. Berindey, studiu monografic (coordonator ştiinţific prof. dr. arh. Nicolae Lascu). De asemenea, Sidonia Teodorescu este lector universitar la Facultatea de Arhitectură a Universităţii „Spiru Haret”, arhitect în cadrul propriului birou de arhitectură şi redactor al revistei Bucureştiul meu drag, dar şi membru al Ordinului Arhitecţilor din România, al Uniunii Arhitecţilor din România şi membru titular al Comitetului Român de Istoria şi Filosofia Ştiinţei şi Tehnicii al Academiei Române.
Sidonia Teodorescu a publicat volumele din care pot fi amintite: Mari arhitecţi bucureşteni: Ion D. Berindey, Editura Vremea, Bucureşti, 2014; Dicționar al arhitecturii românești moderne (sec. XIX, XX, XXI) (literele A-C şi D-H) (coautor) - proiect cultural susţinut de Uniunea Arhitecţilor din România (https://issuu.com/dictionaruar), dar şi articole pe teme de arhitectură şi istoria arhitecturii în reviste de specialitate. De asemenea, participă la şcoli de vară, simpozioane, manifestări ştiinţifice, organizator de practici şi expoziţii ale studenţilor Facultăţii de Arhitectură a Universităţii „Spiru Haret”, conferinţe organizate de Muzeul Municipiului Bucureşti şi Arhivele Naţionale.

Andrei Răzvan Voinea este absolvent al Facultății de Istorie (2008) și al Masterului Studii Culturale Britanice (2010, Facultatea de Limbi Străine), în prezent, doctorand al Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu", București, Departamentul de Istoria și Teoria Arhitecturii. Teza de doctorat, coordonată de prof. dr. arh. Ana-Maria Zahariade, analizează parcelările de locuințe-tip din București realizate în perioada 1906-1952. De asemenea, acesta este secretar general de redacție al revistei „Arhitext” (2014-2015), redactor al portalului liternet.ro (2012-2015) și colaborator al revistelor „Magazin Istoric”, „Arhitectura”, „Urbanismul”.