COMENTARIU CRITIC

Arhitect român, adept al stilului neoromânesc, Constantin Pomponiu este cunoscut drept autorul Catedralei Unirii de la Cluj (1921-1934) și al Mausoleului de la Mărășești (în colaborare cu G. Cristinel) (inaugurat în 1938). Ambele reprezintă expresii ale edificării statului național după momentul 1918, însă catedrala a fost criticată de Gr. Ionescu pentru „tendința de monumentalizare forțată în contrast vădit, pe de o parte, cu volumul fărâmițat în partea superioară, pe de altă parte, cu excesul de elemente de detaliu”. În afara acestor proiecte, arh. C. Pomponiu a avut o rodnică activitate în calitate de Șef al Serviciului Arhitectură din cadrul Casei Muncii C.F.R. din 1922 până la jumătatea anilor treizeci, contribuind la finalizarea parcelării Steaua, dotată cu facilități precum maternitate, grădiniță, școală, liceu sau biserică (Sf. Gheorghe-Grivița).
(Andrei Răzvan Voinea, 2016)
 


IMAGINI



    BIOGRAFIE

    (Galiciuica, Dolj, 1887 - Bucureşti, 1 septembrie 1945)
     
    Studii academice/de specialitate
    1909 - Începe studiile la Școala Superioară de Arhitectură din București, lucrând concomitent în atelierul lui Șt. Burcuș. În 1911, pleacă la Paris; intră la Școala de Arte Frumoase în atelierul lui Poulain-Gaudet. În 1919, obține diploma, dar mai lucrează încă doi ani în nordul Franței.
     
    Activitate publică: afilieri, poziții administrative, comisii
    1920-1922 - Arhitect al Societății Edilitatea;
    1922-1935? - Șeful Serviciului Arhitectură al Casei Muncii C.F.R.;
    1925 - Membru Secretar al Comitetului Societății Arhitecților Români.
     
    Alte informații relevante
    Conform informațiilor din Revista Arhitectura, arhitectul a locuit pe Prelungirea Dorobanți 163 şi, ulterior, pe strada Paris.
     


    PROIECTE


    PROIECTE REALIZATE
     
    Proiecte de urbanism și peisagistică
    ? - Parcelarea Edilitatea din Prelungirea Dorobanți 163. Planul parcelării cuprindea 33 de parcele și propunea deschiderea străzilor Madrid, pe care, ulterior, cumpărătorii parcelelor și-au construit case.
    ? - Parcelarea C.F.R. Inginerilor. Străzile (astăzi) Pandele Țărușanu, C. Dissescu și Ion Bianu, lângă Gara de Nord. Avea o suprafața de 67.700 mp şi număra 36 de loturi.
    ? - Parcelarea Steaua (etapa a doua). Începută de Ioan D. Trajanescu și Societatea Comunală pentru Locuințe Eftine, parcelarea nu fusese finalizată în 1916 când lucrările s-au sistat. După înființarea Casei Muncii C.F.R., C. Pomponiu a continuat proiectarea locuințelor tip și dotarea cartierului cu biserică, liceu, grădiniță. În total, în parcelare sunt peste 700 de locuințe individuale și apartamente.
    1927-1929 - Parcelarea Viilor. A semnat planul de parcelare, în timp ce, cel mai probabil, casele tip au fost proiectate de Maria Cottescu. Parcelarea numără 250 de locuințe.
    ? - Parcelarea C.F.R. din Iași, Nicolina. Planul de parcelare poartă semnătura sa. Este posibil ca tot el să fi realizat mai multe planuri de parcelare precum cele de la Simeria, Pașcani sau Petroșani.
     
    Proiecte de arhitectură
    1921-1934 - Catedrala Unirii din Cluj (în colaborare cu G. Cristinel);
    1938 - Mausoleul de la Mărășești (împreună cu G. Cristinel). Inaugurarea a avut loc abia la 18 septembrie 1938;
    ? - Imobilul Casei Muncii C.F.R (Calea Griviței, astăzi Medlife);
    ? - Maternitatea Steaua (azi Spitalul de Arși);     
    1923 - Liceul Aurel Vlaicu din Parcelarea Steaua;
    ? - Atelierul de Tâmplărie (strada Feroviarilor, astăzi dezafectat);
    ? - Școala 43 (astăzi Grădinița 43);
    ? - Căminul de copii Steaua;
    1926 - 1931 - Biserica Sf. Gheorghe, Grivița;
    1927-1929 ? - Locuințele-tip din Parcelarea Viilor: Tipul F;
    ? - Policlinica Witing;
    ? - Imobilul Soc. „Creditul Funciar Urban” (astăzi Universitatea Spiru Haret);
    1933 - Imobilul Ing. Oscar Panoff, Calea Dorobanți.
     
    Proiecte de arhitectură nelocalizate (probabil în Parcelarea Edilitatea)
    1933 - Ing. L Pomponiu, Petre Ispirescu, nr. 67, astăzi demolat;
    1933 - Imobilul Aurel Constantinescu, Fundătura Peleș, 16 (nelocalizat).
     
    Proiecte de arhitectură nerealizate
    1924 - Proiect pentru Camera de Comerț din Constanța;
    1925 - Școala de Ucenici.
     
    Concursuri
    1926 - Proiect pentru Palatul Comunal București (nerealizat)
    1942 - Catedrala de la Odessa.
     
    Premii și distincții
    ? ­- Premiul I la concursul de proiecte pentru Mausoleul de la Mărășești (în valoare de 40.000 de lei).
     


    BIBLIOGRAFIE

    Surse primare:
    CELAC, Mariana, CARABELEA, Octavian, MARCU-LEPĂDAT, Marius, București, arhitectură și modernitate, un ghid adnotat, Editura Simetria, București, 2005, p. 134.
    CONSTANTIN Paul, Dicționar universal al arhitecților, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1977, p. 260.
    IONESCU, Grigore, Arhitectura pe teritoriul României de-a lungul veacurilor, Editura Academiei Socialiste România, București, 1981.
     
    IOAN, Augustin, „Arhitectura ortodoxă și tema identitară (1900-1942)” în revista Ianus, 5-6/2002 on-line la http://ianus.inoe.ro/Nr%205-6_2002.htm
     
    Surse secundare:
    Arhivele Naționale: Fondul Ministerul Lucrărilor Publice - Consiliul Tehnic Superior, 92/1922; 385/1922; 1748/1942
    Arhivele PMB: 131/1937; 51/1920
    Revista Arhitectura, nr.3/1924; 4/1925; 5/1926; 6/1930.